Paul Ricœur (1913-2005) este unul dintre cei mai importanţi filozofi francezi ai secolului XX, a cărui gândire a avut un enorm impact internaţional. Opera sa urmează un parcurs exemplar: fenomenologie (Philosophie de la volonté, 1950), etică socială (Histoire et vérité, 1964), hermeneutică (De l’interprétation. Essai sur Freud, 1966; Le conflit des interprétations, 1969), o poetică a timpului şi a acţiunii (La métaphore vive, 1975; Temps et Récit, 1983-1985; Du texte à l’action, 1986), o filozofie a subiectului (Soi-même comme un autre, 1990), dar şi studii biblice (Penser la Bible, 1998). În 2000, publică lucrarea celebră La mémoire, l’histoire, l’oubli despre problema reprezentării trecutului, iar în 2004, un Parcours de la reconnaissance.