Constanța Buzea (1941–2012) este considerată de critica literară unul dintre cei mai mari poeţi români contemporani. A debutat încă din adolescență cu poeme în revista Tânărul scriitor. A urmat cursurile Facultății de Filologie la Universitatea din București, iar în 1963 i-a apărut cel dintâi volum de versuri, De pe pământ. În total, Constanța Buzea avea să semneze nu mai puțin de 20 de volume de poezie, dar și câteva antologii. Multe dintre cărţile sale au primit premii importante, între care Premiul Academiei Române şi Premiul Uniunii Scriitorilor.
A lucrat pe rând ca redactor la revistele Amfiteatru și România literară, unde a încurajat numeroși autori aflați la început de carieră, îndeosebi poeți.
A semnat numeroase volume de poezie pentru copii, printre care: Cărticică de doi ani, Cărticică de trei ani, Cărticică de patru ani, Cărticică de cinci ani, Cărticică de şase ani (Editura Ion Creangă, 1970, 1972, 1977, 1983, 1988), Cărticică pentru fetițe-veverițe și băieți-vevereți (Editura Ion Creangă, 1979), Zgomotocicleta (Editura Fundaţiei Culturale Române,1996), iar poemele ei s-au regăsit constant în revistele pentru copii, îndeosebi în Luminița, unde a coordonat rubrica „Univers liric“.
